Noutăţi

În perioada de criză cea mai des întîlnită frază este „Nimeni nu știe nimic!”

În perioada de criză cea mai des întîlnită frază este „Nimeni nu știe nimic!”

În ultimile zile echipa noastră a contactat reprezentanții grupurilor noastre de inițiativă din 40 de comunități pentru a afla impactul situației epidemiologice la nivel local. În cele 40 de comunități avem de asemenea un număr de 17 ONG-uri locale cu liderii cărora am discutat la telefon.

Câteva din concluzii:
1. COMISII LOCALE PENTRU SITUAȚII EXCEPȚIONALE FUNCȚIONEAZĂ, DAR NU PREA ȘTIU CE SĂ FACĂ

În toate comunitățile monitorizate au fost create Comisii pentru Stare Excepțională care, în linii generale, monitorizează situația. Totuși, aceste comisii nu dispun de instrucțiuni clare și sunt într-o permanentă așteptare pentru noi indicații „de la Centru”.

Indicațiile Comisiei Naționale pentru situații excepționale sunt generale, tehnice și confuze. De exemplu, Dispoziția nr. 3 din 23 martie 2020 a Comisiei pentru Stare Excepțională în raport cu APL stipulează:

  1. Comisiile locale pentru situaţii excepţionale, vor asigura, în decurs de 24 ore, revizuirea tuturor deciziilor/hotărârilor aprobate din momentul declarării în Republica Moldova a stării de urgenţă, cu aducerea în concordanţă a acestora cu dispoziţiile Comisiei pentru Situaţii Excepţionale a Republicii Moldova.
  2. Deciziile/hotărârile, aprobate de Comisiile locale pentru situaţii excepţionale, care vin în contradicţie cu Hotărârea Parlamentului nr.55/2020 privind declararea stării de urgenţă, cu Hotărârile Comisiei naţionale extraordinare de sănătate publică şi cu Dispoziţiile Comisiei pentru Situaţii Excepţionale a Republicii Moldova.
  3. Din dispoziție NU este clar ce anume urmează să întreprindă cele 898 primării și consilii locale din țara noastră.

Calitatea activității acestor comisii depinde la modul cel mai direct de modul cum primarii localităților percep reacția în situație de criză. Se atestă o criză a modului de comunicare privind această criză.

Cea mai des întâlnită frază a fost „Nimeni nu știe nimic!”

De asemenea, nu este clar cine și cum colectează informația pentru a fi raportată la Comisia Națională pentru Situații Excepționale în conformitate cu HG nr 1340 din 04-12-2001 cu privire la Comisia pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova.

2. RESPECTAREA MĂSURILOR IMPUSE DE STAREA EXCEPȚIONALĂ ÎN LINII MARI SE RESPECTĂ

Deși în toate comunitățile intervievate în linii mari se respectă măsurile de siguranță solicitate de autorități (inclusiv în magazine și alte locuri publice) majoritatea oamenilor stând acasă – se atestă și cazuri de neglijență din partea unor cetățeni care nu doresc să se conformeze.

Nu se cunosc penalitățile pentru cetățenii care încalcă regimul de carantină. Nu este clar cine aplică prevederile Legii și în ce modalitate.

Nu am identificat nici un caz de penalizare pentru încălcarea regimului de carantină.

Pentru a ține situația sub control, în unele sate primarul merge personal la magazin, cumpără produse și le duce persoanelor care au venit de peste hotare și stau acasă în carantină, numai ca ei să respecte regimul.

Este nevoie de un „meniu” de soluții propus autorităților locale ca să aplice după caz cele mai relevante măsuri.

3. PRIMĂRII – ÎNTRE CONFUZIE ȘI DERUTĂ

Primăriile lucrează cu ușile închise și cu un program scurt. Nu este clar în ce constă activitatea primăriilor în această perioadă. Primarii nu primesc instrucțiuni. Nu este clar cine coordonează/monitorizează activitatea Comisiilor locale în această situație de criză.

4. EDUCAȚIE: TELEFOANELE – GAJETUL „SALVATOR” ÎN PERIOADĂ DE CRIZĂ. CINE AR FI CREZUT?

Situație incertă, confuză ce invită la reacție imediată.

Profesorii predau lecțiile online de pe propriile telefoane folosind ca regulă aplicații necorespunzătoare conceptului de e-learning gen WhatsApp și Viber. Aplicația ZOOM se folosește mai mult în orașe.

Se pun presiuni pe profesori, de multe ori inacceptabile, din partea instituțiilor ierarhic superioare.

Toți profesorii intervievați au raportat situația ca fiind „o provocare foarte mare” dat fiind multiplele provocări cu care se confruntă atât cadrele didactice, cât și copiii.

Profesorii intervievați au declarat să sunt depășiți de situație, extenuați și încearcă să facă față situației discutând cu alți profesori căutând să îmbunătățească de la o lecție la alta comunicarea cu elevii, dar și procesul extrem de complex al evaluărilor.

Multiplele grupuri crează confuzie, mult lucru, consum.

Cei mai afectați sunt cei săraci care nu au nici calculator și nici telefon. Acești copii nu participă DELOC la lecții și nici măsuri nu s-au luat pentru a identifica vreo soluție.

O altă provocare este absența conectării la internet prin cablu ceea ce impune familiile să achite costuri adăugătoare pentru trafic de internet suplimentar.

5. CONCEDIILE FORȚATE NEPLĂTITE – O REALITATE INACCEPTABILĂ. ZILIERII FĂRĂ MUNCĂ, CADRELE BUGETARE DAU DIN UMERI

Cu mare regret se atestă situații de concedii forțate neplătite. Deși pentru unele instituții publice și private aceasta pare a fi o soluție de moment, acesta nu trebuie să afecteze în nici un fel drepturile fundamentale a omului consfințit de Constituția Republicii Moldova și legile RM. Nu este clare cum să se procedeze atunci când se aplică măsura concediului forțat neplătit.

Cadrele bugetare își fac griji pentru salarii. Ele speră că guvernul o să le achite salarii complete pe luna martie. În unele grădinițe, personalul auxiliar a fost impus să scrie cerere de concediu din cont propriu.

Cei mai afectați sunt zilierii. Mii de oameni riscă să intre sub pragul sărăciei extreme dat fiind lipsa veniturilor sezoniere (pe deal sau în incinta diferitor întreprinderi țărănești). Antreprenorii evită să apeleze la serviciile zilierilor dat fiind regimul de izolare, iar pe de altă parte regimul de izolare interzice grupurilor de persoane (gen „brigăzi” de lucru) să activeze.

Inspectoratul de Stat al Muncii a anunțat că în anul 2019 au fost înregistrate 19428 persoane cu statut de zilier. Numărul zilierilor de facto pot ajunge la zeci de mii.

6. ANTREPRENORI & REZERVE ALIMENTARE

Agricultorii lucrează în continuu indicând că pentru ei acum e timpul lucrărilor pe deal și nu pot amâna. În același timp își fac griji de felul cum vor comercializa produsele dat fiind faptul că toate piețele sunt închise.

Agenții economici sunt stresați, stau în suspans, nu știu cât va dura această pandemie și lucrează cu semne vădite de îngrijorare.

Într-o comunitate au fost depistate 2 cazuri de COVID-19 și toată zona este în carantină, nu permit nici la mașinile cu produse alimentare să treacă, iar rezervele se termină.

Autoritățile sunt în criză de idei și nu cunosc cine la nivel regional coordonează aceste momente de criză.

În unele sate este criză de fructe moldovenești, se vând doar citrice la prețuri foarte mari și nimeni nu știe când vor fi.

Amintim că liderii grupurilor de inițiativă cu care am vorbit sunt de profesie/ocupație: bibliotecari, profesori, manageri școlari, lucrători din domeniul culturii, mediatori comunitari, secretari primărie, aleși locali, tineri.

„Din discuții am remarcat că oamenii lucrează haotic, bulversați, speriați, după necesități și obligații, nimeni nu s-a așteptat la așa o perioadă, nu sunt pregătiți, nu au un plan de acțiuni sau vreo viziune cum mai bine să-și planifice timpul și lucrul”. – Lilia Sula, coordonator programe, iRi.

Pentru a contacta staff-ul iRi o puteți face prin email office@iri.md.

Pentru a contacta facilitatorii regionali ai iRi accesați aici.